Egoista

Cuvintele nu vor sa vina,

Lipsesc.

Lipsesc asa cum lipseste azi fericirea.

S-a mai pus o umbra peste lumina ochilor mei.

Se spune ca ochii sunt oglinda sufletului.

Ai mei sunt goi;

I-am despuiat.

Nu mai e nici o stralucire in ei.

Alaltaieri visau,

Ieri au renuntat la vise si au preluat visele altora.

Azi, nimic.

Maine...cine stie?

Ma lupt cu mine sa ma incarc cu egoism

Si sa-mi omor modestia.

Sa-mi omor naivitatea.

Sa-mi omor altruismul.

Sa-mi omor dragostea.

Atatea crime doar sa ma eliberez

Din programul asta de autodistrugere

Si sa raman un simplu om.

Mereu am crezut in basme,

In feti frumosi frumosi si zane si in zmei.

Cumva, am fost admiratoare in secret a zmeului.

Fat Frumos a crescut cu lingurita de argint

Pe cand zmeul a luptat pentru tot.

Ieri preferam zmeul.

Azi, imi pasa prea putin de amandoi;

Fat Frumos e un incompetent,

I se pare ca i se cuvine ca toti sa ii dea ceva

Ca e baiatul imparatului.

Iar zmeului ii lipseste esenta,

E un suflet gol.

Tot aduna 

Si oricat ar aduna,

Nimic nu umple golul.

De ce mi-ar pasa?

E plin de ei in lume.

Eu as fi vrut candva un simplu om.

Acum ma vreau pe mine.

Cu drag,

Eu, eu, eu

Egoista