Aveam o falsa impresie ca am facut minuni cu izolarea, conservand ca la muzeu cu o atentie deosebita amintiri care sa-mi tina cald in noptile reci. Noptile reci au trecut, amintirile au ramas doar ca nu ma mai incalzesc cu nimic; memoriile nu-s altceva decat trecutul si ma situez intr-un prezent atat de nestatornic si viu..
Nu ma mai pot multumi cu imagini palide atat de folosite incat sunt indoite la colturi mai rau decat foiletoanele ieftine.
Dintr-o biata scanteie de chibrit m-am aprins si nu dupa bietul chibrit care a ars la minut, m-am aprins cu o pofta de viata incat simt o foame fizica pe care o mai aveam cand eram copila.
Asa ca in primele zile am gatit si m-am bucurat de fiecare minut in care am simtit gustul fiecarei imbucaturi, oricine m-ar fi vazut ar fi crezut ca nu am mai vazut mancare pana acum.
Asta pe de o parte, pe de alta parte nu am simtit niciodata o incantare enorma in a vedea oameni straini,sa simt o nevoie sa comunic cu ei banalitati pana de curand... se pare ca propriul meu corp nu ma mai asculta in pragul serii si iese din casa sa priveasca cum fetitele isi plimba catelusiii si batranii nepoteii. S-a nascut un chef de palavrageala care ma sperie si pe mine, ce sa mai spun de oamenii posaci de la semafor pe care ma gasesc intrebandu-i daca au avut o zi grea, cat e de frumos/frig afara si cum o mai duc.
Ma multumeam ca o data la o saptamana sau doua sa sun la serviciul de telefonie sa vorbesc cu Viorel despre calitatea serviciului de internet si cat asteptam sa se proceseze datele faceam conversatie banala. Probabil l-am terorizat si am incetat la rugamintea prietenilor, desi avea o voce superba si am o siguranta ca e si simpatic si istet..ma intreb zambind daca e usurat sau ingrijorat ca nu l-am mai sunat?
De ce l-am preferat pe Viorel? Pentru ca e obligat sa fie politicos sau ii place sa fie politicos fata de multi din baietii cu care am iesit, ma asculta cu o atentie dusa la cote maxime fata de majoritatea barbatilor care ma aprobau politicos fara sa aiba nici cea mai mica idee despre ce vorbesc, pentru ca mereu cer cu Viorel si nu se poate prezinta sub nume fals, nu-mi fac griji ca are un trecut dubios sau ca m-ar vana si vinde la bucata, pentru ca nu are nimic impotriva pisicilor cu care am convietuit, pentru ca mi-a respectat intimitatea si nu si-a permis niciodata dupa 10 minute de conversatie sa ma trateze ca si cum ne-am sti de-o viata si m-ar cunoaste la perfectie, nu mi-a inchis telefonul in nas si nici nu a dat bir cu fugitii ca ultimul om. Uite de asta l-am indragit pe Viorel oricat de bolnav suna!
Dar oricat de drag mi-ar fi fost am incetat sa ii toc rabdarea cu relatia asta de telefonie la distanta si am descoperit o gramada de oameni noi chiar pe strada cu care sa comunic.
Astazi am fost acasa si bineinteles ca am folosit transportul in comun care lasa mult de dorit. Consider ca aspectele ce tin de umplerea rezervorului, curatarea geamurilor microbuzului, numararea banilor care urmeaza sa fie predati se fac dupa ce calatorii au ajuns la destinatie si nu in drum spre destinatie asa ca mi-am iesit putin din fire in timp ce asteptam la 5 km de autogara intr-un peco.
Asteptam in jur de 10 oameni ca soferul sa termine de spalat gemurile din fata dupa ce alimentase asa ca am iesit din microbuz si i-am aruncat un:'N-ai tupeu sa speli si geamurile laterale!'Spre surprinderea tuturor a avut si chiar cu o rabdare de invidiat.Personal m-am calmat si amuzat pe tema asta, doar ca numai eu, restul nu pareau a zambi. A fost mai distractiva intoarcerea, la dus am ascultat un popa de la Chisinau vorbind despre afacerea lui cu scandurici - educativ, dar neinteresant per total. Ma asteptam mai mult la un fel de spovedanie timp de 2 ore cand mi s-a alaturat in maxi, dar ma inselam amarnic. Sa diversifice subiectul gaterului productiv de scandurici m-a informat ca se ocupa de gater impreuna cu al sau flacau Gore, care e frumos din cale afara la toti cei 32 de ani ai lui si singur cuc, desi trag fetele de el. S-a posomorat spre final eu neparand fascinata de mandretea lui de baiat cuminte si muncitor, imi parea rau pentru el, insa nu il simteam pe Gore sufletul meu pereche.
Da a venit primavara si categoric am iesit din hibernare! Nu am o piele calitatea intai cu tot farmecul ei de piele catifelata de femeie, insa ma simt al naibii de bine in pielea mea!
Probabil renovatul camerei m-a ajutat sa-mi depasesc dilemele morale mai mult decat ma asteptam si pe deasupra mi-a iesit opera de arta, vorbind cu toata modestia din mine.
PS: Nu pierzi nimic iubind, nici macar timp(pentru cei critici si suspiciosi) doar il infumusetezi! Atunci cand cazi stii deja cum e sa fii jos, te odihnesti acolo unde esti si cand te simti pregatit te ridici fara sa te mai impiedici in acelasi loc, desi nu imposibil e dificil sa te raneasca acelasi lucru de doua ori si apoi ce nu te omoara te face mai puternic(subscriu sincer acestei zicale din popor).
PPS:Se pare ca Viorel si-a dat demisia!
PPPS:Se mai pare ca Viorel s-a reprofilat!:))
http://www.220.ro/video-news/O-Baba-Nemultumita-De-Violator/vkL77a6mgP/
7 comentarii:
superbe idei , sincere felicitari !
poate a demisionat, dar inca exista ;)
Pofta de viata o fi cauzata de la schimbarile de temperatura si de lumina in exces si starea ta devine confuza......Ce nu te ucide,te face mai puternic....si poate ca asa e......te ridici si mergi mai departe,cu totii comitem greseli,regretele te fac uman,esecurile te fac umil si BANAL gresim din nou...si...iar suntem la pamant
Temperatura nu am...lumina in exces-ce-i drept :D cu toate astea vorbeam de stari interioare care rastoarna balanta,bineinteles ca gresim..personal sunt magnet de probleme si exemplu de a nu se face(eticheta unui bun prieten,inca nu m-am putut hotara daca sa rad sau sa plang la asta)cand pui mai mult accent in viata pe starile interioare decat pe detalii materiale/fizice cred ca e normal sa existe si confuzii/schimbari si prefer cu mult mai mult greselile din ultima categorie decat cele care afecteaza oamenii din jurul meu..mi se pare o munca grea sa fii om.
e o munca grea sa fii om...clar...ne agatam de uni de alti...lipsa de caracter.viorel nu si.a dat demisia ,pur si simplu sa saturat de munca de birou,de telefoanele care curg ..si de tine....(clienti)si a iesit pe teren...sa inspire un aer rece de primavara.
...si zici ca gore nu e sufletul tau pereche...?!de ce?
pentru ca visez la Fat-Frumos si un muritor de rand m-ar distruge cu obiceiurile lui banale:))
Glumesc,pur si simplu nu sufar de o disperare acuta incat sa ma arunc in bratele oricui.. stiu doar ca poti simti cand te potrivesti cu cineva,chiar daca acel cineva sta sau fuge sau face alte alegeri..atata tot.
Trimiteți un comentariu